Botezul Lui Isus

Ioan Botezătorul,
propovăduia la tot poporul:
“pocăiţi-vă, împărăţia e aproape”,
şi glasul se ridica peste ape.

Mulţi îşi mărturiseau,
păcatele ce le aveau
şi intrau în Iordan,
să-i boteze Ioan.

Se strecurau printre ei,
farisei şi saduchei,
dar Ioan care-i cunoştea,
astfel le vorbea,

ca unor prunci:
“Pui de năpârci,
cine va-învăţat să fugiţi
de mânia viitoare”
Doar cei pocăiţi
şi gata de-ascultare,
au salvare.

“Faceţi dar roade vrednice”
de a voastră pocăinţă.
Nimic să nu vă-mpiedice,
să umblaţi prin credinţă.

“Eu va botez cu apă,
spre pocăinţă,
dar cel ce vine, după mine,
este mai puternic decât mine,
vă va boteza
cu Duh Sfânt şi foc”.

Nimic necurat, nu va putea sta,
înaintea Sa.
El, va curăţa, mizeria,
va desăvârşi aria,
şi va strânge grâul în grânar,
pentru a cerului hambar.
Pleava o va arde-n foc,
un foc ce nu se stinge de loc.
Şi-n Galilea la Iordan,
a venit şi Isus, la Ioan
să-i ceară să-L boteze.
Inima lui Ioan începu să vibreze,
el, avea nevoie de botezul lui Isus.
Nu-nţelegea cum să boteze
pe Cel, de el mai presus.
Dar, Isus, i-a cerut să-mplinească,
o lucrare dumnezeiască:

– Ioane, sa nu zăbovim,
”c-aşa se cade să-mplinim,
tot ce trebuie împlinit,”
căci pentru asta am venit.
“Asta-i calea de urmat”
şi-n Iordan El a intrat.

De-ndată ce-a fost botezat,
din cer în chip de porumbel,
Duhul Lui Dumnezeu s-a aşezat,
peste El.
Iar din cer un glas a răsunat:
“Acesta este Fiul Meu preaiubit,
în care Îmi găsesc plăcerea.”

Lucrarea minunată s-a împlinit,
Botezul s-a făcut, cum se cerea.
De-atunci au năvălit popoare,
spre a cerului hotare.
Milioane au fost botezate,
în legământ până la moarte.

Astăzi ai prilejul ca să crezi,
şi botezul Lui Isus, sa îl urmezi.
Nu lăsa să treacă vremea ta,
De adevăr, nu te îndepărta.

Predă-ţi azi inima, grăbeşte,
sufletul tău mântuire doreşte.
Iubirea bate la inimă încetişor,
te cheamă la sfântul izvor.

Vino, recunoaşte-L pe Creator,
nu pune păcatului zăvor.
De robia păcatul oricât de mic pare,
cine crede şi se botează, are salvare.

Bate la uşa inimii tale Iubirea,
E Salvatorul tău, ţi-aduce nemurirea.
Ţi-aduce salvarea din moarte,
Deschide uşa, de viaţă să ai parte.

Cine crede şi face tot ce Domnu-i cere,
spre cerul veşniciei aleargă, nu piere.
Călătoria spre Cetatea Luminii de sus,
n-o poţi face, decât alături de Isus.
Deschide-ţi inima, să intre în ea, Isus,
lasă-te de credinţa străpuns.
Să intre lumina vie, să facă curăţie,
să spele gândul şi trupul de murdărie.

Intră în apă şi fă legământul de slujire,
prin actul de-nfiere, legământ de iubire,
cu Sânge Sfânt legalizat,
prin credinţa ta deplină, autentificat.

Botezul, e legământ între tine şi Isus,
oficializarea credinţei, ce te duce sus.
Trainică legătură pentru om, făcută
prin naşterea din nou, viaţă renăscută.
Amin

Autor: Dan Viorica

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *