Buburuza

Prin păduri şi prin poieni, Printre flori şi buruieni, Uite-o mică buburuză, Fără nicio călăuză, Ce alene se agaţă, Să-şi croiească drum prin viaţă. Prin pădurea fermecată, O făptură se arată, Care mormăie uşor: Mor, mor, mor şi iarăşi mor! Neatent fiind din fire, Nărav fără lecuire, Cât p’aci să o strivească, Pe surata gâzăcească! Buburuza la strâmtoare, Strigă deci în gura mare: –Ursule,blană stufoasă, Prea te crezi la tine-acasă, Fii şi tu puţin atent, Că eşti tare neglijent, Căci pe-aicea prin pădure-s Multe mii şi mii de gâze, Milioane de furnici, Gâze mari şi gâze mici, Toate mişunând pe-aici, Să-şi găsească-un rost al lor, Dat de bunul Creator! Morală: Urşi pot fi şi-n adunare, Ce au faimă foarte mare, Şi-i strivesc pe cei mai mici, Pentru că îi cred furnici! Autor: Cornel Jigau

Citeste mai mult

Fiul meu II

Să ştii, că n-am inventat eu roata, Sau măcar mersul pe jos, Un lucru extrem de sănătos; Le-au inventat alţii înaintea mea, Dar un sfat bun tot îţi pot da. Să ştii, că pe unde tu vei umbla, Eu am păşit deja, Aşa că ai de la mine ce învăţa, Iar dacă ai o mamă şi-un tată, Tu să-i iubeşti şi să-i preţuieşti, Căci vor fi lângă tine când vei da de greu Şi sunt darul lui Dumnezeu. Pe cărările vieţii, Vei găsi tot felul de sfătuitori, Copii ca şi tine neîncercaţi şi neştiutori, Ai grijă cu cine te vei însoţi, Să nu regreţi când te vei poticni! Puneţi ţinte măreţe înaintea ta, Căci mai sus de ele nu vei zbura, Ridică-ţi ştacheta zilnic mai sus, Privind totdeauna la Domnul Isus! Autor: Cornel Jigau

Citeste mai mult

Şi neascultarea doare

Îţi voi povesti, de vrei, Ce-a păţit micul Matei. …Era într-o zi geroasă. Azi, nu vei ieşi din casă!” Zise mamă, grijulie. “Vei sta în sufragerie Şi frumos te vei juca Cu Sara, că-i sora ta.” Trecu iute dimineaţa. Cei doi, îşi pictară faţa. Tare bine s-au simţit! Au râs şi s-au zbenguit. După-masă, iarăşi joacă, Nimenea să nu-i întreacă! Au dansat, au ţopăit, Până când au obosit. Mama îi privea voioasă, Apoi a ieşit din casă Să-ntindă rufe spălate. Dar nu le-ntinse pe toate, Căci Matei ieşise-afară, Dar se oprise pe scară. S-a ţinut de balustradă Şi nici nu-i veni să creadă Că mâna i s-a lipit De metalul lăcuit. Curios din cale-afară Puse şi limba pe bară Şi ea i-a rămas lipită De balustrada vopsită În roşu portocaliu. Şi vă spun drept, nici nu ştiu Cât se mai vedea din bară, Cât din limba scoasă-afară! Căci Matei, bietul băiat Stătea parcă agăţat. Cu fetişoara-i frumoasă, Sara îl privea din casă Şi nu-nţelegea ce face Frăţiorul, se preface?…

Citeste mai mult

Isus la toti ne vrea doar bine

Asa mic cum ma gasesc Eu ma duc la adunare Iar atuncea cand gresesc Ii cer Domnului, iertare Nu ma rusinez nicicand Cand gresesc, eu recunosc Pe Isus Il am in gand Caci alt Domn eu nu cunosc Mama multe mi-a vorbit De Isus cand prunc era Din Biblie, mi-a citit De Imparatia, Sa De-ale Lui fapte minunate Care lumea a uimit Toate sunt adevarate El pe oameni i-a iubit Si eu vreau sa Il slujesc Chiar daca-s un copilas Totul Ii marturisesc Nu mi-e teama, am curaj Stiu ca Isus l-a iertat Chiar pe hotul de la cruce Cand smerit el s-a rugat La ceruri, sa poata ajunge Si alti oameni a iertat Care multe au gresit De toti Isus s-a-ndurat I-a salvat, caci I-a iubit Ma iubeste si pe mine Stiu de mult, am inteles, Isus la toti ne vrea bine Pentru asta, ne-a ales. Autor: Florenta Sarmasan

Citeste mai mult

Lecţii bune-mi dă ades

Nepoţica mea nu-i mare, Are câţiva anişori, Dar când merge la culcare Cu tristeţe-n ochişori (Fiindcă mami nu-i acasă, E plecată la servici) Vrea o poveste frumoasă Şi îmi zice: “Stai aici, Pe perniţă, lângă mine Până când mami-o veni! Pune-ţi ochelarii bine Şi până voi adormi, O poveste îmi citeşte!” Eu, aşa încerc să fac Şi-ntreb pe care-o doreşte? Ce poveste-i e pe plac? “Capra cu trei iezi e bine?” “Nu, pentru că lupul rău În lipsa căpriţei vine Şi papă iezii mereu!” “Vrei dar, Albă ca zăpada Că eşti frumoasă ca ea?” “Nu, că iarăşi n-o să creadă Că batrân-aceea-i rea! Mănâncă mărul şi moare Şi o să plâng după ea! “Vrei Cenuşăreasa oare?” “Nu, că mama ei e rea!” “Păi…nu am altă poveste!” “Zi una din mintea ta! Şi cea mai frumoasă este Cea despre mămica mea!” Zise cu vocea şoptită Şi ochişorii-i sclipesc. Eu las cartea necitită Şi încep să-i povestesc: “A fost odat’o mămică Harnică şi tinerea Şi-avea o fetiţă mică…” “Stai, buni, că nu-i aşa!…

Citeste mai mult

Balada unui greieraş

Într-un mare palat , Pe furiş a intrat , Un greieraş minunat , Ca să dea un concert , Ca un mare expert. Pentru a nu fi găsit , Undeva s-a pitit , Şi-ncepu a cânta Capodopera sa : Cri-cri-cri , cri-cri-cri , A fost odată ca niciodată , Un mic greieraş gri , Ce toată vara cânta , Pentru oricine dorea , Astfel , că pe toţi i-a încântat , Cu-al său cânt minunat . Dar vara iute trecu Şi iarna cu ger apăru Şi-acel mic greieraş , Fiind cam nevoiaş , La furnică s-a dus Şi cu lacrimi i-a spus , Despre patima sa , Poate se va-ndura , Măcar ceva să-i dea , Până trece iarna grea . Dar furnica , nimic nu i-a dat , Ba l-a şi alungat Şi vorbe grele i-a spus , Ce-l dureau de nespus , A plecat supărat , Şi-a murit îngheţat , Căci sora lui n-a vrut să-i dea , Un grăunte … colea ! Cri-cri-cri , cri-cri-cri  , A fost odată ca niciodată , Un mic greieraş gri , Era fratele meu , Şi-l voi plânge mereu . …Astfel suntem şi noi ,…

Citeste mai mult

Mintea să nu stea degeaba

Când mergeam pe la bunica Nu-mi plăcea să fac nimica Mă jucam doar prin grădină. Ea tăiase o găină. Cât stătusem eu la joacă Ea făcuse, ca să-mi placă, Supă bună şi gustoasă Şi m-a invitat la masă. Am ieşit apoi pe stradă Căci dorise să mă vadă O prietenă mai veche. Ea era fără pereche! Ştia jocuri, o mulţime Şi mă-nvăţa şi pe mine. Întreaga după amiază Am sărit ca o sfârlează. În acest timp, bunicuţa Aranjase grădiniţa. O săpase, o udase, C-avea multe flori frumoase. Seara, când veni acasă, Bunica sta pe terasă Însă nu stătea-n visare! Pe genunchi, o carte mare, Lucioasă şi cartonată Sta deschisă. Eu, mirată, O întrebai ce citeşte? Este cumva vreo poveste? Asta e o carte vie, A lui Dumnezeu solie În care El ne învaţă Să trecem frumos prin viaţă. Şi uite aici ce scrie: “Mâna harnică să-ţi fie! Ce poate mâna să facă, Fă azi, cu puterea toată! Dar nu-i vorba doar de mână, Căci ea lucrează-mpreună Şi cu mintea ta, pe care Să n-o laşi în nelucrare!…

Citeste mai mult

Balonaşe de săpun

Era o zi minunată, Vântul abia adia. Nepoţica, încântată Că afară vom pleca, Ţopăia pe lângă mine Şi întruna repeta Bucurându-se: “Ce bine Îmi pare că vom putea Acum, fiindcă-i sărbătoare Iar afară e timp bun, Să facem în parc, la soare Balonaşe de săpun!” Şi-a luat cu ea sticluţa Cu lichidul preparat Şi grăbindu-şi bunicuţa Iute-afară au plecat Într-un părculeţ de joacă, La umbra castanilor. Ea deja-ncepu să facă Balonaşele, ce-n zbor Pluteau tot mai sus, împinse De adierea de vânt Apoi se spărgeau, învinse Şi cădeau jos pe pământ. Se-adunară copilaşii Şi se amuzau ţipând. Îşi încetiniră paşii Trecători grăbiţi, privind Şi bucurându-se-o clipă De jocul copiilor, Făcând de zâmbet risipă Şi uitându-şi stresul lor. Un bătrân trecu agale Plictisit şi-ngândurat Dar când îi zbură în cale Balonaşul cel umflat, Îşi uită de supărare Şi-un zâmbet larg slobozi Nu de balonaşul mare, Ci de zvonul de copii….

Citeste mai mult

Curat, gingaș și fără pată

Curat, gingaș și fără pată, Un copilaș sunt, Domnul meu, Și prin trăirea mea curată, Vreau să arăt că sunt al Tău. Mi-au spus părinții despre Tine, În casa Ta m-au dus mereu, M-au învățat ce este bine, Mi-au spus căci: Tu ești Dumnezeu. Așa cum sunt eu vin la Tine, Te rog să mă primești Isus, Sunt mic, dar brațul Tău mă ține, Eu știu căci mă iubești nespus. Te rog să-mi dai înțelepciune, Și să mă crești, o, Domnul meu, Ajută-mă să fac doar bine, Și să fiu bun, pe placul Tău. Amin Autor: Ica Dragoi

Citeste mai mult

Mâinile

Tare mai sunt minunate În corp, organele toate! Dar cele mai hărnicuţe Şi parcă şi mai drăguţe, Sunt cele două mânuţe! (Cumva, mi se pare mie? Ba nu, toată lumea ştie!) N-ai putea nici a lucra, Nici a bea, nici a mânca, Două mâini de n-ai avea! Cât de harnice sunt ele, Cele zece degeţele! Cinci, la fiecare mână! Câte două când se-adună, Orice lucruri mici adună! Trei degete, pixu-l ţin Şi scriu mult, sau mai puţin. Cu patru, presară sare Mama, când face mâncare, Să-i crească fetiţa mare! Iar cu cinci, cu mâna toată, Orice treabă-i rezolvată! Şi de pui şi-a doua mână, Pe-orice treabă eşti stăpână! În decurs de-o săptămână Toată casa e curată Şi grădina e săpată! Cât de multe lucruri bune Poţi să faci în astă lume! Nici nu ştii a le mai spune! Poţi s-ajuţi un bătrânel, Poţi să hrăneşti un căţel, Poţi să desenezi ceva, Iar pentru bunica ta Iei cârpa şi mătura Şi faci în bucătărie Ordine, ca-n farmacie! Iar de ai fraţi şi surori, Îi ajuţi de multe ori! Mamei poţi să-i aduni flori,…

Citeste mai mult