Încununat cu spini…

…Încununat cu spini… Isus urca în umilinţă…
Sub biciurile celor ce îl duceau la moarte
Îngenunchind sub crucea grea în neputinţă
Pe drumul Golgotei zdrobit de suferinţă…
Mergea cu greu prin praf… şi strigăte de gloate…

Pulsează în tâmple sângele sub spinii ascuţiţi
Stropi de sudori se scurg pe fruntea însângerată
Şi se preling pe obraji din ochii Lui neprihăniţi
Preasfinte lacrimi pe pietrele din drum fierbinţi
Pentru acei ce-L bat… şi pentru omenirea toată…

Batjocorit de toţi… păşea spre locul răstignirii
Străpuns de atâtea lovituri usturătoare
El cu Sânge Sfânt… plăteşte preţul mântuirii
Ca să rezolve catastrofa… omenirii…
Să răscumpere ce-a fost pierdut… prin neascultare.

Bătut cu pumnii, dispreţuit şi plin de vânătăi
El, Mielul blând… azi este condamnat să moară
Cel fără vină… e dat în mâna celor răi
De preoţii cei mai de seamă şi de farisei
Să fie răstignit…  pe lemnul de ocară…

El urca cu greu… prin zăduful arşiţei de soare
Ducându-şi crucea aspră pe dealul Căpăţânii
Doar dragostea se reflecta preaiubitoare…
În lacrima din ochii blânzi… mângâietoare
Ce din infinit curgea… iertând păcatul lumii.

De bună voie… El sarcina îşi duce la altar…
Căzând adesea sub povoara crucii grele
El se grăbea… să-l mântuiască şi pe acel tâlhar
Să îmbrăţişeze lumea întreagă la Calvar…
La pieptul Său… pe crucea aprinsă de durere.

…El urcă încet… purtând păcatul întregii omeniri
Cuprins de un tainic dor al dragostei divine…
Căci prin răstimp de veacuri… de sus, din străluciri
S-a coborât umil şi blând cu daruri de iubiri
Pe pământ… aici la noi… jertfindu-se pe Sine…

Autor: Mihail Cebotarev

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *