Mă rog pentru ei!

Mă rog smerită, Doamne, pentru aceia,
Care Te țin de mult la ușă afară,
Încercă Tu , la lacătul lor cheia,
Ce inimi le deschide, far´ să doară.

Revarsă a binecuvîntării sfîntă ploaie,
Să le inunde întreaga lor ființă
Chiar inima de piatră, să înmoaie,
Să fie tare numai în credință.

Întinde-Ți aripa ocrotitoare,
De Tată bun, atoate creator,
Spre fiii toți, spre mame și fecioare,
Ferește-i Tu de duh clevetitor.

Te rog, o, Doamne, ca întotdeauna,
Să îi păzești și de duh de minciună,
Doar adevăr să caute întruna,
Chiar dacă este dureros, să-l spună.

Nu-ngădui, o, Doamne, întristarea
Să îi abată de la a Ta casă
Și atuncea cînd grea este încercarea,
Îmbracă-i cu a răbdării haină aleasă.

Sădește Doamne în toți bunătatea
Și milostenia oricînd să-i însoțească,
Iar călăuză, fie-le dreptatea
Și dragostea curată și frățească.

Botează-I Doamne în apa credinței,
Prin naștere din nou, să le fii Tată
Și dă pecete sfîntă juruinței,
Să poarte haina albă, nepătată.

Și-atuncea cînd, credea-vei de cuviință,
Botează-I cu Duh Sfînt și limbi de foc,
Pe calea-ngustă, în sfînta pocăință,
Să nu se clatine mergînd, deloc.

Amin

Autor: Bora Elisabeta

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *