Methanoia

Iartă-mă, Doamne!
prea multă vreme Te-am ţintuit pe cruce
cu piroanele păcatelor mele
privindu-Te de departe
pe jumătate orbit de voluptatea nepăsării;
deşi îmi doream adesea să gust din izvorul păcii Tale
Te aşteptam de multe ori în miez de noapte
să-mi baţi în fereastră
binevestindu-mi zorii adevăratei libertăţi
Îţi căutam prin nesfârşitele pustiuri ale lumii
urmele paşilor Tăi tereştri.

Ştiu că mă cauţi încă de pe vremea primului plâns
dincolo şi dincoace de hotarul timpului
mă încred, smerit, în jertfa Ta!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *