Paharul Domnului si-al meu

Când stau la masă cu ISUS
Mă uit in suflet și îmi zic:
Eu sunt de jos,ISUS de sus,
ISUS e tot,eu sunt nimic…

Îmi cercetez paharul meu
Al sufletului daca-i alb
Și-n rugă către Dumnezeu
Rostesc: Ma recunosc că-s slab!…

Mă văd nevrednic cercetând
Paharul sufletului meu
Prin lumea asta tot umblând
L-am supărat pe Dumnezeu…

Îmi e rușine să-l ridic
Că-i plin de drojdii și păcat
El este Domn eu sunt nimic,
Eu păcătos,El Împărat!

Paharul meu către ISUS
Sfios,încet l-am ridicat…
El m-a privit în ochi și-a spus:
Să nu te temi, căci te-am iertat!

De-odată prinse-al meu pahar
În mâna Lui de Împărat
Și plin de dragoste și har
Cu-al Lui pahar mi l-a schimbat…

Luând paharul Domnului
În el cu teamă m-am uitat
Dar când văzui ce este-n el,
M-am ingrozit…m-am resemnat!…

În el era sângele Lui
Era chiar sângele-I curat…
Și-atunci n-aintea Domnului
Știam că voi fi judecat…

În grabă Domnul m-a trimis
Să îl arăt Lui Dumnezeu…
Abia atunci am înțeles
De ce-a luat paharul meu…

La judecată m-a cruțat
Cu milă Bunul Dumnezeu
Văzând paharul meu curat,
Deși știa că nu-i al meu…

Așa am fost de iad scăpat
Prin judecată când trecui
Paharul meu e-acum curat
Prin jertfa sfântă-a Domnului!…

Amin

Autor: George Petre

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *