Bucurie

Sărută lacul-n lacrimele-i, ploaia,
În stropi de boabe-rouă-calzi,
Îi mângâie în luciul lacului lumina,
Privindu-i printre  ramuri verzi de brad.

Alunecă în susur blând izvorul,
Croind cărări prin arcuite stânci,
-Opreşte-te s-asculţi cântarea
Potecilor de apă, reci, adânci.

Se zbenguie-n ramuri înalte,
Voioase veveriţe;
-E toamna-n rod gustos,
Şi ele-adună pe îndestulate.

Îşi despletesc de frunze pomii,
Cu gând la soarele de vară,
E o mireasmă în pădure…
Răcoare binefacătoare-afară.

…Se leneveşte ceaţa peste deal,
Acoperind pădurea;
Un zgomot surd…
Răzbate ca – icnit, dinspre copaci,
‘I un pom ce l-a-mplântat securea.

-E pace, bucurie-n mulţumiri,
Spre cer în rugă, gânduri se îndreaptă;
…Sfânt – Creator de om şi de natură,
Iubirea-mi, către Tine se îndreaptă.

SandaTulics

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *