Daniel -Daniel mai are multe de spus

Acel ce locu-i va lua
Va fi ca un asupritor,
Parte din ţară-i se va da.
Totul va fi fulgerător.

Apoi şi ei vor fi zdrobiţi;
Nu prin mânie sau război.
Şi-n locul lui iarăşi va fi
Un om ce a fost mai-napoi.

Un om ce-a fost dispreţuit
O dată se va ridica
Şi prin mulţimi a reuşit
Impărăţia să o ia.

Iar oştile s-or revărsa
Pe faţa lui ca un râu viu.
Vor fi zdrobite şi-or vedea
Numai necazuri şi pustiu.

Apoi cu el se va uni
Şi împreuna vor lupta,
Prin viclenii vor reuşi
Şi biruinţă vor avea.

Şi locuri multe vor găsi,
Pământuri bune, roditoare.
Planuri de pradă vor urzi,
Iar bogăţia va fi mare.

Dar acum, el e atacat
Şi oştile le va trimite.
Sfântul Locaş este călcat
Şi se încalcă legăminte.

E oprită jertfa necurmată
Şi urâciunea aici o lasă.
Cu toţii vor cădea deodată,
De Legea lor nu le mai pasă.

Dar cei ce pe Domnul iubesc,
Cu toţi vor fi tari în credinţă.
Ei Legea nu o părăsesc,
Nu fac a celor răi voinţă.

Şi din înţelepţi vor cădea,
Cu toţi să fie încercaţi,
Sfârşitul când se va vedea
De toate vor fi curăţaţi.

Iar împăratul ce voieşte
Aşa să facă pe pământ,
Se va înălţa, nu se smereşte,
Iar Domnul nu e-n a lui gând.

Acum pe  dumnezei străini
Acest imparat va-nălţa.
Cu daruri la ei va veni,
Argint şi aur le va da.

Dar la sfârşit alt împărat
-Cel de la miazăzi- îi va împinge
Şi aici o luptă s-a iscat
Şi nu se ştie cine învinge.

Cu care şi cu călăreţi
S-au năpustit să-i cucerească.
Ostaşii cei mai îndrăzneţi,
Mult s-au luptat să-i biruiască.

Ţara de miazăzi atacă.
El, nu s-a lăsat ocupat.
Oştirea lui e ca o apă
Ce peste tot s-a revărsat.

Dar ţara tot va fi luată.
Amon, Moabul vor scăpa.
Ţara Edom va fi lăsată,
Egiptul însă va cădea.

Pe vistierii stăpâni vor fi
Şi Etiopia urmează,
Libia o vor cuceri,
El toate le acaparează.

Şi corturile îşi va-ntinde;
Mare şi munti vor ocupa
Iar când necazu-i va cuprinde,
Nimeni nu îl va ajuta.

Autor: Florenta Sarmasan

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *