De ce nu vrei s-asculți chemarea?

„De ce nu vrei s-asculți chemarea
Și glasul Meu, atunci când strig?
De ce-ai lăsat ca depărtarea,
Să pună între noi uitarea,
Sau crezi că ai real câștig?

De ce privești mereu spre tine,
Atunci când ai o reușită?
Te-ai lepădat de cer, de Mine
Și nu mai faci ce se cuvine,
Căci te-ai lăsat dus de ispită.

De ce uitat-ai mângâierea,
Ce Eu ți-am dat prin Duhul Sfânt?
De ce nu lași ca adierea
Cuvântului, să-ți dea puterea,
Ce ai pierdut, jos pe pământ?

De ce asculți glasul pierzării,
În loc să lupți pentru izbândă?
De ce nu dai răspuns chemării,
Ca să devi un fiu al zării,
Iertat și scos de sub osândă?

Eu, dragul Meu, dețin controlul
Și sus în cer și pe pământ,
Îți pot trimite ajutorul,
De vrei să-ți întăresc piciorul,
Fă iar cu Mine legământ.

Te rupe de păcat, de ură
Și-acceptă calea mântuirii,
Te scutură de rău și zgură
Și-mbracă-a Duhului armură,
Căci este simbolul Iubirii.

Nu amâna prieten, frate,
A ta întoarcere Acasă,
Nu te-amăgi cu surogate,
Căci Dumnezeu le știe toate,
De fiecare om Îi pasă.

Dar tot la fel de bine-ți spune,
Doar dacă vrei ți-ntinde-o mână,
Te poate scoate din genune
Și-atunci când soarele apune,
Eu, Domnul, îţi voi fi lumină.

Azi dacă vrei, îngenunchează
La poala crucii, cu credință,
Asupra ta cerul veghează,
Păstrează-ți conștiința trează,
Prin harul Meu, ai biruință.”

Autor: Luci Boltasu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *