De na-r fi harul Tău Isuse

De na-r fi fost cu mine harul,
De nu-l știam pe Dumnezeu,
Aș fi murit ca și tâlharul,
Ce la hulit pe Fiul Său.

Dar fiindcă Domnul ma iubit,
La harul Său eu sunt părtaș,
Și din iubire ma chemat,
Să fiu și eu al Său urmaș.

O cât de mare a fost harul,
El Ma primit ca pe tâlharul,
Ce sa căit de-a lui păcate,
Și le-a iertat Isus pe toate.

Mărire Ție Tată bun,
Eu astăzi vin cu umilință,
Să le vorbesc și să le spun,
Cum mai chemat la pocăință.

Ce mare har eu orb de patimi,
Și de plăceri și de păcat,
Cum într-o clipă la Golgota,
Eliberarea Tu mi-ai dat.

Eu vreau să spun acum prin versuri,
Ce minunat este cu Tine,
Să chem pe cei ce sunt pierduți,
Să se întoarcă toți la tine.

Eu verau din inimă Isuse,
Cu o adâncă mulțumire,
Să spun cum azi eu prin credință,
Pășesc mai sigur lângă Tine.

Aceasta este-a mea dorință,
Să spun mereu cum Mai salvat !
Prin harul lui Isus, Mesia,
Cum la Golgota Mai iertat.

Am fost robit de patimi grele,
Și nici oadtă na-m crezut,
Că voi ieși să scap de ele,
Dar la Golgota sa putut.

Ardea în mine focul ghenei,
Ce tot mai mult mă îndemna,
Să sorb potirul cu păcate,
Ce focul rău îl menținea.

Aceea flacără de jale,
Ardea mereu mă mistuia,
Mă îndemna la lucruri rele,
Ce inima mi-o străpungea.

Și ca ori care-n neștiință,
Am supt din cupa cu păcate,
Ce tot mai tare mă ardea,
Să sorb mai mult, să beau din toate.

Ce apă să îmi stingă dorul ?
Cum pot a fi și eu sătul ?
Să nu mai ardă-n mine dorul,
După păcat că e Destul !

Și am aflat că la Golgota,
Prin sfânta-I Jertfă sa deschis,
Când sulița-I trecea prin coastă,
Izvorul Vieții sa deschis.

Acolo am privit cu groază,
Cum pe o cruce-ntre tâlharii,
Isus El chipul de Lumină,
Cum a murit între dușmanii.

Și El mia spus cu glas de Tată,
În greu zăduf ce a răbdat,
Eu te-am iubit din todeauna,
Și-n mâna Mea Eu te-am săpat.

Acum ești liber de povara,
Și de păcatele murdare,
Acum te du în lumea mare,
Și zile cu Ți-am dat iertare.

Să spui la toți cei vezi în cale,
Pe drumul vieți ce-a rămas,
Că la Isus este salvarea,
Și izbăvirea din necaz.

Acum Isuse vino Tu,
Și versul, slova ce am scriso,
Revarsă Duh din Duhul Tău,
Să fie vie cum Mi-ai ziso.

Și nu eu Doamne să conving,
Pe cineva că-i păcătos,
Ci Duhul Tău să îi îndrume,
Spre Jertfa Domnului Hristos.

Să vină ori și ce ființă,
Și sufletul ce-i greu lovit,
De patimi, pofte de păcate,
Prin Jertfa Ta e mântuit.

Deci vino zice Duhul Sfânt,
Nu amâna cât se mai poate,
Trezește-te acum din somn,
Trezește-te acum din noapte.

Și fără frică sau rușine,
Hai vino ca să fi salvat,
La El Izvorul de Lumină,
Ce tot păcatul ți-a purtat.

Dacă auzi că El te cheamă,
Și nu ști cum să îi răspunzi,
Atât să faci Isus te-ndeamnă,
Să plângi când glasul îl auzi.

Și cu regret și pocăință,
Așeazăte la închinare,
Acolo-n a ta odăiță,
Isus te vede îți dă iertare.

Revarsă Doamne harul Tău,
Revarsă-Ți marea îndurare,
Și orice suflet ce suspină,
Ascultă-L Tu și dăi iertare.

Amin.

Autor: Mihalca Inut

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *