Două căi

Azi, două căi îţi stau în faţă.
Pe care o urmezi?
Calea cea largă, te învaţă
Mereu să te distrezi.

Plăcerea ochilor… să vadă
Tot ce e rău, păcat
Şi în dezmăţ să te atragă,
În tot ce e stricat.

Să umbli după pofta firii
Şi tot ce-i trecător,
Să dai dovadă omenirii
Că eşti pe placul lor.

Îngustă e a doua cale
Şi simplă, doar să crezi.
Renunţă la faptele tale
Şi-n Domnul să te-ncrezi!

Căci El, atât de minunat,
Pe tine te-a creat
Şi zilnic, grija ţi-a purtat.
De moarte te-a scăpat.

Deci, Domnul, care a făcut
Lumea şi tot ce e în ea,
Te-a cunoscut de la-nceput
Şi-ţi ştie starea ta.

Un dor, în inimă ţi-a pus:
Să cauţi să-L cunoşti.
Hai, vino azi, smerit, supus!
Vrea numele să-I porţi.

De vremile de neştiinţă,
El nu-Şi mai aminteşte.
Te-ndeamnă, azi, la pocăinţă
Aceasta-ţi porunceşte!

Fiindcă-a rânduit o zi
În care va judeca,
După dreptate, oricine-ai fi,
Răsplată, îţi va da.

Deci, vino şi te pocăieşte!
Cu Domnu- ncheie legământ!
Deschide-ţi inima, primeşte-L!
Nu-L refuza, căci te iubeşte!
Isus, mai bate-ncet, plângând!

Primeşte- L! Nu amâna!
Alege calea îngustă!

Autor: Cost Ana

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *