Înaintea Ta, Isuse…

Înaintea Ta, Isuse, plec genunchii, mă smeresc;
Tu-ntinzându-mi mâna-Ţi caldă mă ajuţi să mă sfinţesc.

Drumul nostru-i umilinţă şi-ncercări şi chin amarnic,
Însă noi Te-avem pe Tine şi eşti bun şi drept şi darnic…

Lumea-n goana ei nebună după aur şi arginţi
Te-a îndepărtat pe Tine, şi-a făcut din idoli – sfinţi.

Idolilor din icoane, din hârtie ori din lemn
Li se-aduc tămâie astăzi, sub ei arde untdelemn…

Tot aşa şi în vechime oamenii se închinau
La Baali şi Astartee, multe jertfe le-aduceau.

Iată, deci, cum nişte lucruri moarte, reci şi fără grai
Pot să ducă-n rătăcire al poporului alai.

Însă noi, Isuse scumpe, slavă numai Ţie-Ţi dăm,
Crucea-Ţi sfântă, Împărate, spre Golgota o purtăm.

Chinurile grele, Doamne, pentru noi le-ai îndurat
Şi pe cei ce Te răniră Tu, Isuse, i-ai iertat.

Oare câţi din lume astăzi sincer, Doamne, Te iubesc?
Răul care li se face câţi prin bine-l răsplătesc?

Cei ce-au strâns comori şi aur se frământă şi se tem,
Dar noi mulţumim, Isuse, căci în cer plată avem.

Bice grele, fără număr au brăzdat spinarea Ta,
Crucea grea Te-ncovoiase când Te-au dus pe Golgota.

Răstignit fiind pe cruce, chinuit şi umilit,
Sângele-Ţi curgând şiroaie, pentru mine ai murit.

O tristeţe mă cuprinde şi mă-ncearcă-un dor nespus,
Dor de bunul meu Părinte şi de blândul Miel Isus.
De aceea, Doamne sfinte, în genunchi la Tine vin
Să-mi alini cum numai Tu ştii greul inimii suspin.

Lumea asta ne oferă doar iluzii şi poveşti…
Mulţumim, Isuse Doamne, că eşti viu şi ne iubeşti…

Autor: Puchea Dorel

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *