Mă-ntreb mereu, Isuse…

Cât poate încă Tatăl să mai vadă
Pământu-ntreg…, păcatele de jos?
Cât încă iartă pe-acela ce ucide,
Satan ce-atrage-n fapte nemilos?

Cât poate încă Domnul… să îndure,
Răutatea, minciuna, ura şi desmăţul.
Şi pacea dată, vrăjmaşul să ne-o fure
Când Isus, a plătit… aşa scump preţul!

Mă-ntreb… de mii şi mii de ori
De ce îngăduie Tatăl atâta,
Văzând câţi stau aşa nepăsători
Şi nu zăresc Jertfa de pe Golgota?

Dar… pân’ la urmă-i lesne de-nţeles,
Ce mult Domnul… pe toţi iubeşte.
El, din gunoaie şi mocirlă ne-a ales
Stă-ngenunchiat şi încă mijloceşte!

Te-ntreb pe tine, iubite cititor,
Dacă-nţelegi azi, preţul iubirii:
N-ai vrea să fii şi tu un slujitor,
Călcând pe poarta Mântuirii?

Te chem să te împaci cu Domnul
Să faci acel sfânt legământ,
Să stai la masă cu Mântuitorul
În ziua pregătită-n cerul Sfânt.

Te roagă Fiului pentru iertare,
În mila Lui, tu să moşteneşti,
Înaltul cerurilor Sale
Cu El… pe veci să locuieşti!

Amin,Amin!

Autor: Doina Ketterer

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *