Peştişorul auriu…

Cred că stim cu toţi povestea
Peştişorului zglobiu,
Cum s-a dus odată vestea
Despre-un peşte auriu…

Se spune că un pescar
Pescuia de pe-un mal…
Cum stătea fără habar,
În apă vede un val

Iar pe val un peştişor
Galben, galben, gălbior!
Sau spuneam că-i auriu…
Eu nu l-am văzut, nu-l ştiu.

Spun doar ce-mi aduc aminte
Eram doar un băieţel…
Se vorbea mereu `nainte,
Şi azi mai aud de el…

Că-mplineşte-orice dorinţe
Însă nu mai mult de trei!
De-ai şi alte trebuinţe
Trebuie să dai de ei…

Însă aici e-o problemă:
Nu ştim de mai are fraţi…
Cred că e singur la mamă,
Rămâne voi să aflaţi…

Totuşi, o avea vreun rost
Ca să vă gândiţi la el?
O poveste, ast-a fost
Despre-un peşte mititel…

O poveste pescărească
Cum s-au spus şi se vor spune!
Însă patria cerească,
Nu-i poveste, e pe bune!

Dacă multe ţi-ai dorit,
Dacă-n suflet eşti pustiu,
Nu merge la pescuit
Să vezi peştele-auriu…

Chiar de vei găsi un peşte
Aşa cum a fost descris,
Nu vorbeşte, e poveste,
E doar un peşte cu dichis…

Autor: Valentin Joita

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *