Privesc cerul

Când privesc în sus spre ceruri,
Și văd bolta azurie,
Inima mea Ție-Ţi cântă,
Și sunt plin de bucurie.

Știu căci sus în măreție,
În Ierusalimul sfânt,
Am locaș gătit de Tine,
Când mă chemi de pe pământ.

Meditez la locu` acela,
Și prin Duhul îl zăresc,
Văd porți de mărgăritare,
Străzi de aur ce lucesc.

Pomul vieții plin de  roadă,
Râul cristalin, curat,
Temelii cu pietre scumpe,
Un loc binecuvântat.

Doamne, câtă măreție!
Este sus în cerul Tău,
Totu-i îmbrăcat în slavă,
Slava Ta, sfânt Dumnezeu.
Amin

Ica Drăgoi

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *