Spune-mi dacă ai putea

Spune-mi,
Dacă ai putea,
Din nimic să faci ceva?
Însă Domnul făcu stele,
Şi umplu cerul cu ele,
Fără roţi sau aripioare,
Le făcu pe cer să zboare!

El făcu luminători,
Ce apar de după nori
Şi sclipesc până în zori,
Precum nişte reflectoare,
Să le vadă fiecare.
Carul mic şi carul mare,
Să mergi cu el la plimbare.
Dacă vei fi credincios,
Până va veni Hristos!

Şi-un luminător mai mare,
Cred că ai ghicit că-i soare,
Ce în fiecare zi răsare,
Niciodată n-a greşit,
Să uite vre-un răsărit!

Din nimic, făcu să zboare,
Pe cer păsări călătoare,
Iar în mări înnotătoare,
La Cuvântul Său cel sfânt,
Apărură pe pământ,
Animale şi animăluţe,
Uriaşe sau micuţe,
Gâze mari şi gâze mici,
Fluturi, greieri şi furnici,
Iar prin galerii, cum ştii,
Chiar excavatoare vii!

La Cuvântul Său cel sfânt.
Răsăriră din pământ,
Arbori mari şi copăcei,
Uriaşi şi mititei,
Şi pomi roditori mulţime,
Toţi cu fructe foarte bune,
Şi-o mulţime de legume,
Cu arome-mbietoare,
Pentru poftă de mâncare,
Iarbă verde, floricele,
Să te desfătezi cu ele!

Iar din lut a modelat,
Chiar un om adevărat,
Chipul Său El i l-a dat,
Şi-o soţie i-a făcut,
Dintr-o coastă de-mprumut,
Şi i-a pus într-o grădină,
Din dărnicie divină,
Şi din iubire deplină.

Iar în cea de-a şaptea zi,
Când lucrarea Şi-o sfârşi,
Dumnezeu S-a odihnit,
Nu că era obosit,
Ci exemplu să ne dea,
Să facem şi noi aşa!

Astfel că doar din nimic,
A plutit prin infinit,
O planetă minunată,
De Tatăl nostru creată.
Toate Domnul le-a creat,
Şi în dar El ni le-a dat,
Să-L slăvim, că-I minunat!

Autor: Cornel Jigau

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *